Folosirea mijloacelor de transport în comun reprezintă o parte importantă din viața de zi cu zi unde bunele maniere nu trebuie să lipsească. Daca astăzi vorbitul la telefon foarte tare sau ascultatul muzicii fără căști sunt doua dintre lucrurile care nu se cuvin și care deranjează, iată care erau câteva reguli de conduită în mijloacele de transport în comun în anii 70′, multe dintre acestea pastrându-se până în zilele noastre:
In autobuz/ tramvai
- Deşi egalitatea între femei şi bărbaţi a fost definitiv stabilită, orice bărbat care este şi se consideră ca atare, va lăsa întotdeauna o femeie să urce prima și o va lăsa să coboare prima ( doar dacă e cunoştinţă apropiată, atunci va coborî el primul şi o va ajuta să coboare şi ea).
- Chiar şi o fată sau o femeie tânără va da întâietate şi va oferi locul celor mai în vărstă
- Căutaţi să vă păstraţi calmul şi să nu amplificaţi cearta în tramvai, autobuz, troleibuz, chiar dacă vecinul de lângă dumneavoastră se dovedeşte a fi pus pe harţă iar dumneavoastră vă simţiţi complet nevinovat.
- Ţineţi sacoşele şi umbrelele în aşa fel încât să nu-i deranjaţi pe cei de lângă dumneavoastră.
- Nu vă grăbiţi să ajungeţi în faţă, întrebând mereu „Coborâţi la prima?” când ştiţi că dumneavoastră coborâţi la ultima staţie.
- Ţineţi abonamentul la îndemână, este nepoliticos, deranjaţi călătorii şi deveniţi de-a dreptul ridicoli când începeţi să scormoniţi prin geantă.
- Nu vă fixaţi lângă uşa de coborâre, nu nu ştiu câte staţii înainte de a ajunge la locul dorit: vă supuneţi la tot felul de bruscări şi cuvinte lipsite de amabilitate – de data asta, pe merit.
- Cedaţi locul unui om vârstnic şi unei femei cu copil în braţe, chiar dacă nu staţi pe locurile rezervate lor. Politeţea nu ocupă doar spaţiul a două scaune pe dreapta şi două pe stânga
- Cea mai gravă dovadă de impoliteţe o facem învăţându-ne copiii să fie nepoliticoşi: instalându-l pe cel mic în autobuz pe un scaun, şoptinu-I la ureche “stai acolo, mamă, că tu eşti mic” apărându-i locul la apariţia unei persoane vârstnince. Astfel, ne deprindem copilul nu numai cu lipsa de cuviinţă, ci îl învăţăm să fie egoist, individualist, lipsit de generozitate .
În tren
- Când intrați în compartiment, este firesc să spuneți tuturor cuviinciosul “bună ziua”.
- Ajutați-vă vecina de compartiment să-si urce și să-și coboare valiza , efortul nu e chiar epuizant, nu credeți, stimați domni?
- Nu deschideți și nu închideți fereastra până nu cereți voie vecinilor de compartiment consimțământul, chiar dacă vi se pare că atmosfera este irespirabilă. La fel și în ce privește aprinderea sau stingerea luminii.
- Asezați-vă haina în dreptul dvs, nu al vecinului.
- Nu urcați picioarele pe canapeaua din față – chiar dacă aveți deficiențe circulatorii – până nu cereți voie, nu așterneți un ziar sau vă scoateți pantofii (având eventula grijă să vă acoperiți picioarele cu un șal, un fular sau o haină).
- Nu ocupați singuri întreaga fereastră când vreți să faceți semne de” la revedere” celor rămași pe peron: mai lăsați și pe alții să-si ia rămas bun și să-și fluture batista.
- Dacă există un copil în compartiment, oferiți-i – desigur, după ce ați cerut îngăduința părinților – din dulciurile sau fructele pe care le consumați. Știți doar că cei mici sunt pofticioși.
- Dacă vă luați masa în compartiment, din pachețelul pregătit de acasă, aveți grijă să o faceți cât mai discret și rapid, să nu lăsați urme peste tot ( există – cum bine știți- cutii pentru depunerea hârtiilor, a resturilor de mâncare).
- La vagonul restaurant, când sunt mai mulți solicitanți decât locuri, nu vă instalați la nesfârșit la masă; lăsați amuzamentul șuetei și al paharului de bere pentru când ajungeți în orașul dorit.
( Sursa- „Politeţea la toate orele zilei” , Sanda Faur, Editura Ceres Colecţia „Caleidoscop” 1979)