În anul 2013, Comunitatea „La Blouse Roumaine” a propus ca ia românească să devină brand de țară și au organizat pentru prima data Ziua Universală a Iei Românești în 24 iunie, în aceeași zi în care sunt sărbătorite și Sânzienele. Prima ediţie a acestei sărbători a avut loc în 2013, sub tema “Sânzienele îmbracă Planeta în IE”, şi a declanşat o adevărată mişcare culturală, ce a readus în actualitate cea mai cunoscută și reprezentativă piesă a costumului tradițional românesc.
Acest demers a avut un real succes atât în România cât și la nivel internațional, ia românească fiind acum recunoscută la nivel global. Ziua Universală a Iei se regăsește în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.
Ia românească sau ”cămaşa cu altiţă” a atras de-a lungul vremii atenția artiștilor români și străini dar și a unor designeri celebri din lumea modei. De exemplu, Yves Saint Laurent a creat, în 1981, o întreagă colecție intitulată „La blouse roumaine”.
Tom Ford a reinterpretat ia din zona Sibiului, cu broderii negre. Bluza tradițională a fost purtată de cântăreața Adele, în martie 2012, în numărul american al revistei Vogue.
Alti designeri celebri care s-au inspirat în creațiile lor din portul tradițional românesc și motive din ia românească sunt și Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet.
Ia românească – de la simț practic la valoare artistică
Ia s-a născut din necesitate şi simţ practic şi a căpătat o valoare artistică şi sentimentală, din clipa în care femeia a înzestrat-o cu propriile credinţe, simţ estetic şi sentimente. Ea se impune din ce în ce mai mult în conştiinţa europeană şi mondială, ca un format vestimentar tradiţional românesc de o frumuseţe unică şi originală.
Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul de la o generație la alta.
Cele mai vechi ii sunt în general de pânză de in sau de cânepă, brodate cu lână sau cu mătase
Firele cu care se lucrează broderiile sunt: arniciul, moulineul, mătasea nerăsucită și ibrişimul, bumbăcelul, cotonul perle, mătasea vegetală, lânica, beteala şi firele aurii sau argintii. Firul se vopsea chiar în gospodăriile din zonele rurale, după reţete străvechi, pe care fiica le primea de la mamă şi le transmitea copiilor ei, iar culorile erau obținute din plante, arbori fructiferi sau sălbatici.
Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură.
Culorile folosite la broderie erau în două — trei nuanțe cromatice, de regulă, dar se broda și cu o singură culoare, de obicei negru. Cele mai obişnuite culori actuale sunt roşu, violet, galben portocaliu, verde, și negru.
Finețea materialelor folosite cât și măiestria din armonia cromatică ale cămășilor tradiționale au fost apreciate de reginele României, Elisabeta și Maria, dar și de aristocrația feminină a timpului, care au purtat cu mândrie costumul popular în diferite momente.