În calendarul creștin ortodox, data de 24 iunie este o zi de mare sărbătoare care marchează nașterea Sfântul Ioan Botezătorul. Este însemnată în calendar cu cruce roșie ceea ce, conform credinței, presupune că în această zi nu se fac treburi casnice, nu se spală și nu se muncește câmpul. Însă, tot legat de această zi de 24 iunie sunt sărbatorite și Sânzienele (sau Drăgaica în sudul țării).
Cine sunt Sânzienele?
În credința populară românească, Sânzienele sunt considerate a fi niște femei foarte frumoase, zeițe nocturne ascunse prin pădurile întunecate neumblate de om, cu puteri magice. Prin locurile pe unde trec pot da proprietăți tămăduitoare plantelor și miresme fermecătoare florilor.
Noaptea de Sânziene
Noaptea dinspre 23 înspre 24 iunie este una magică în care cerurile se deschid și Sânzienele se prind într-o horă și dansează la lumina lunii. Dansul lor este însă ascuns de privirea oamenilor iar pământul pe care s-au ţinut în horă va arăta ca ars nu nu va mai da rod. Legenda spune că cei ce vor îndrăzni să le privească dansul se vor imbolnăvi grav sau își vor pierde mințile sau vocea.
Tot în această noapte, când cerurile se deschid, se spune că persoanele cu har pot înțelege graiul animalelor și pot asculta cântecul îngerilor. Noaptea de Sânziene este, aşadar, una magică și plină de încărcătură spirituală.
“S-ar putea întâmpla fel de fel de miracole, […] Dar trebuie să te înveţe cineva cum să le priveşti, ca să ştii că sunt miracole. Altminteri, nici măcar nu le vezi. Treci pe lângă ele şi nu ştii că sunt miracole. Nu le vezi…”
― Mircea Eliade, Noaptea de Sânziene
Tradiții și obiceiuri de Sânziene
În diferite zone ale țării, de Sânziene sunt practicate unele obiceiuri specifice regiunii, care au rolul de a atrage norocul și belșugul sau de aflare a ursitei.
Căsătoria
În zorii zilei sărbătorii, fetele şi femeile merg la cules de flori de sânziene și împletesc apoi coroniţe. Cununa respectivă se aruncă pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămâne pe acoperiş înseamnă că cele care le-au împletit vor avea un trai bun în căminul lor sau că în acea casă va avea loc o nuntă în curând pentru fetele nemăritate. Dacă aceasta alunecă şi nu rămâne agăţată pe casă și au loc mai multe încercări, se spune că nunta va trebui să mai aștepte tot atâția ani.
Belșugul și norocul
Astfel de coroniţe împletite se agaţă şi la ferestre sau la uşi pentru a aduce spor şi belşug în acele case și pentru a-i apăra pe cei ce locuiesc acolo de ghinioane şi de boli.
Florile de sânziene se aduc și în casă ca un mesager al norocului. Stropită cu agheasmă, această floare se păstrează la icoane. După ce se usucă, se poartă în portofel o floricică de sânziene oricât de mică pentru a atrage norocul pe tot parcursul anului.
Aflarea ursitului
Un ritual practicat de Sânziene este și cel în care tinerele care vor să-şi cunoască ursitul pun într-un vas nou, de culoare albă, apă de izvor adusă în casă în zorii zilei, câteva fire de sânziene şi agheasmă. După ce se spală pe faţă cu apă de izvor, tânăra se roagă ca Sânzienele să-l aducă pe cel ursit „pe oglinda apei” din vas. Se spune că cele care respectă întocmai ritualul, îl vor cunoaşte pe viitorul soţ.
Puterile magice din roua dimineții de Sânziene
Un alt obicei în ziua de Sânziene este scăldatul femeilor în roua dimineții. În zorii zilei, femeile merg la o apă curgătoare unde se spală iar mai apoi se tăvălesc în iarba plină de rouă. Se spune că acestea vor fi astfel protejate de boli, li se vor rezolva toate neimplinirile sau vor rămâne însărcinate dacă își doresc copii.
Tot un obicei popular legat de roua dimineții de Sânziene este “strânsul de rouă”. Bătrânele satului merg în zonele retrase și neumblate şi adună cu o pânză albă roua dimineţii. Pânza este stoarsă într-o oală nouă şi apa este dusă în sat cu foarte mare atenție, ca pe un dar nepreţuit. Pe drum acestea nu trebuie sub nici o formă sa întoarcă privirea și nici să vorbească pentru a nu fi prinse de Sânziene. Fetele care se vor spăla cu roua astfel culeasă, vor avea noroc la măritat, iar femeile căsătorite vor fi iubite toată viaţa de soţii lor.
Superstiții și credințe din ziua de Sânziene
Sărbătoarea Sânzienelor este una a dragostei și a poftei de viață.
Totuși, în cazul în care nu li se acordă respectul cuvenit, acestea pot deveni malefice și te pot pedepsi și aduce asupra ta necazuri. De asemenea, se spune că pot stârni vijelii, pot aduce grindină și pot lăsa plantele și florile fără leac și fără miros.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de “Amuţitul Cucului”. Se crede că dacă cucul încetează să mai cânte înainte de Sânziene vara va fi secetoasă iar dacă acesta continuă să cânte și după Sânziene atunci este semn rău.
Dacă în ziua de Sanziene plouă, atunci este semn de belșug pentru recolta ce urmează.
O superstiţie legată de dragoste spune că îndrăgostiţii care fac împreună baie în râu sau în mare de Sânziene se vor iubi toată viaţa.
De asemenea, dacă poartă flori de sânziene în păr sau la sân, femeile vor deveni atrăgătoare şi drăgăstoase.
Ierburile de leac culese în ziua de Sânziene sunt considerate cele mai tămăduitoare
Ziua iei Românești
24 iunie este considerată de asemenea și ziua iei românești începând cu anul 2013 și multe femei aleg să poarte ia tradițională în această zi.