În fiecare an, cu o zi înainte de Sfântul Ion, în 6 ianuarie, se sărbătorește Botezul Domnului Iisus în apele Iordanului de către Ioan Botezătorul, sărbătoare denumită în popor Boboteaza, iar în limbaj teologic-liturgic are şi denumirile de Teofanie sau Epifanie (Arătarea Domnului).
Apa sfințită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează
În ziua de Bobotează, apele sunt sfințite, făcându-se agheasmă mare. Oamenii iși stropesc gospodăria cu aceasta, păstrând ceea ce le rămâne din ea. Atunci când preotul trece cu agheasmă prin casele oamenilor, aceștia își întind hainele cele bune pentru ca preotul să le stropească cu apă sfințită. Se obișnuiește ca în localitățile de pe malurile unui râu sau pe țărmul mării, preotul să arunce o cruce de lemn în apă după care vor sări câțiva bărbați tineri să o aducă înapoi.
Apa sfințită luată în această zi are puteri miraculoase și nu se strică niciodată.
Vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea din timpul anului. Dacă este crivăţ, vor fi roade bogate; dacă vremea este mai blândă şi curge apa din streaşină, se face vinul bun. De asemenea, dacă e promoroacă pe pomi, va fi un an îmbelşugat. Când plouă de Bobotează, urmează o iarnă lungă, iar dacă va fi o zi mai călduroasă, urmează o vară frumoasă.
Tradiții și superstiții de Bobotează:
- Se credea că dacă în dimineață Ajunului de Bobotează pomii erau încărcați cu promoroacă aceștia vor avea rod bogat.
- În această zi sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic, nici măcar cu împrumut.
- Tot de Bobotează, fetele dorm cu busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ.
- În această zi nu se spală pentru că se spune că toate apele pământului sunt sfințite. Se spune că femeile nu au voie să spele pentru următoarele opt zile, până la finalul acestui praznic.
- Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an.